Iarna

IMG_4036Tocmai, desi e un termen destul de relativ, m-am uitat la Harry Potter and the Half-Blood Prince. Nu imi vine sa cred cat de tare m-am detasat de realitatea inconjuratoare. Am fost happy o vreme, mai exact ceva de genu a doua ore, cu o senzatie de iarna de care imi era dor acum cateva saptamani. Asociez Harry Potter cu iarna. Nush cum. Caldura de sub patura de acum, cand stiu ca inca ninge afara, e una din cele mai faine senzatii pe care mi le aduc aminte inca din tineretea scolareasca, cand ma trezeam si trebuia sa merg in that awful place. Si era frig afara din pat. Un frig insuportabil care iti incretea toti porii, stiind ca lasi caldura de-o parte, si nu numai atat, ci si ca nu vei mai avea parte de ea decat peste aproximativ 24 de ore.

Vorbeam de senzatia de detasare mai sus cu un paragraf. Campiile Elizee. Fiecare isi creeaza un surogat de-al lor pe lumea asta. pacat ca nu suntem constienti decat din cand in cand de el. Hai sa uitam (impreuna sau separat) macar pentru un scurt moment, tot rahatul care ne inconjoara. Chiar daca este vorba de o diversiune marsava, diversiune fara sa fim constienti ca e diversiune. Sa ne imersam in visul construit in timp… in visul de care nu suntem constienti ca exista… in visul pe care il putem percepe chiar si cu ochii deschisi… in visul cel mai dulce in care se leagana gandurile noastre, imediat ce genele s-au unit dupa o zi istovitoare… in visul care apare o data cu intunericul care reuseste sa relaxeze fiecare neuron ramas in viata. Sa visam, zic. Fara complicatii. Doar vise.

Vorbeam de iarna which came upon us out of the grey. Caci albastru nu ii putea spune. Sa ne relaxam. Sa zambim. Chiar si daca nu avem motive suficient de solide pentru a o face. Nici nu ma astept sa ma trezesc peste cateva ore si sa vad totul alb imprejur si-n departare, dar voi sti ca aceasta zapada a batut orice record pe care memoria mea il detinea in ceea ce priveste cea mai early snow in a year pe care am vazut-o vreodata. Si stiu ca imi va ramane in amintire ca zapada dinainte de ziua mea. Si voi zambi, even if…

Hai sa zambim. Insist.

Carry my soul into the night
May the stars guide my way.

As darkness takes the day.

~ by Death Whisper on October 14, 2009.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: