papa, pipa, popa, pupa . . .

cu a-urile de rigoare din mar, evident.

si asta doar ca sa contribui la dezorganizarea generala in care se scalda viata mea de ceva vreme incoace (desi mi s-a sugerat ca as putea face ceva in legatura cu acest aspect al acestei pagini, al paginii vechi, ca sa fiu mai exact).

doua saptamani in care mi-am calcat peste orgoliu din diverse directii ale fiintei mele. febra musculara in niste zone in care nu credeam ca este posibil sa apara. lacrimi stoarse cu forta din glandele suferinde, ca sa ma refer la cele fizice, caci cele conceptuale (si asa nu mai folosisem acest cuvant de multa vreme) nu cred ca se vor mai opri vreodata, observand cu o tristete la fel de… realitatea inconjuratoare. un salut exhaustiv “de hartie” (da, iubim natura). Un ares mic, dar voinic, inainte de del de-al doilea termen limita, daca tot veni vorba de natura. un sfert la care as prefera sa nu ma gandesc foarte intens (da. la veac ma refeream). stari de usoara ulceratie in ceea ce-mi priveste stomacul descoperind incompetenta si dezorganizare iar daca se poate asa ceva dezorganizare incompetenta. domenii majore de implementare. rromi/tigani. organisme intermediare. fonduri structurale, inevitabil. bani intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat (desi mult prea indepartat din perspectiva momentului de fata). drepturi incalcate, ca sa termin enumerarea intr-o lumina cat mai placuta.visuri sfaramate pe un alt palier personal.

pe scurt, o luna de blank total. imersat in tot felul de alte chestii decat de obicei, unele dintre ele, inca tarandu-si cadavrul prin existenta mea (unii ar spune efemera), subconstientul meu a fost ingropat intr-un alt strat de frunze moarte. interactiuni superficiale si mai putin, experienta, outbursts de energie, activitati variate permanente. pauza. reintoarcere in momente inuman de criptice.

se vede ca am imbatranit. data trecuta cand s-a intamplat, creierul meu avea energia necesara pentru a analiza situatiile in momentul in care corpul rapus de realitatea fizica, zacea intins la orizontala, incercand sa isi gaseasca linistea.

NU. n-o sa mai fie niciodata gri. va fi pentru tot deauna colorat. imagini-concept repetitive, intr-o miscare circulara roiesc in spatiul meu intim. povesti. mustesc de dezorganizare. curand nodul gordian se va desface.

ca sa ma auto-citez: “mai multe momente in timp, pe care mintea mea le aduna intr-un manunchi ciudat de hidosenie si uratenie cronica”. Imi pare rau ca nu am mai vorbit cu tine de ceva vreme. nu ca ar fi fost o foarte mare diferenta inainte si dupa momentul critic pe care l-am mai pomenit o data. imi pare rau ca nu am apucat sa imi adun suficient nerv astfel incat sa mai las cateva picaturi de venin la momentul la care as fi fost capabil sa imi imbucur mintiuca. percep acest moment numai si numai prin perspectiva paraliziei emotionale, motiv pentru care aprecierea pentru toate chestiile prin care am trecut este una minima.

am trecut pragul. ma apropii incet, incet. ne vom vedea curand?

I’d rather be fire, so I could burn every memory of you

~ by Death Whisper on October 31, 2010.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: